Legea 258 M.Of 603/ 12 iul 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arhitectural şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional


Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. – Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrim arhitectural şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.352 din 26 aprilie 2005, se modifică şi se completează după cum urmează:

Art. 1. – Prezenta ordonanţă reglementează regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologice, precum şi protejarea patrim arhitectural, parte a patrimoniului cultural naţional.”

Articolul 2 – (1) În înţelesul prezentei ordonanţe: a) regimul juridic general al descoperirilor şi al cercetării arheologicecuprinde ansamblul de măsuri juridice, administrative, financiar-fiscale şi tehnice menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea, inventarierea, conservare  şi restaurarea, asigurarea pazei, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor arheologice, precum şi a terenurilor în care se găsesc acestea, în vederea cercetării sau, după caz, clasării acestora ca bunuri culturale mobile sau ca monum ist;

b) patrim arh reprezintă ansamblul bunurilor arheologice care este format din:

1. siturile arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic Naţional, cu excepţia celor distruse sau dispărute, şi siturile clasate în Lista monumentelor istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice: aşezări, necropole, structuri, construcţii, grupuri de clădiri, precum şi terenurile cu potenţial arheol reperat,  definite conform legii;

2. bunurile mobile, obiectele sau urmele manifestărilor umane,împreună cu terenul în care acestea au fost descoperite;

c) prin cercetare arheol se înţelege ansamblul de măsuri având caracter ştiinţific şi tehnic, menite să asigure prospectarea, identificarea, decopertarea prin săpături arheologice, investigarea,recoltarea, înregistrarea şi valorificarea ştiinţifică, inclusiv publicarea,patrim arh;

d) cercetările arheologice sistematice sunt cercetările de  întindere şi durată, executate conform unui proiect de cercetare multianual;

e) cercetările arheologice preventive sunt:

1. determinate de lucrările de construire, modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere, construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor – foraje şi excavări – necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi orice alte lucrări care afectează suprafaţa solului şi subsolul, în zonele cu patrim arh reperat, indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităţilor şi indiferent de forma de proprietate a terenului;

2. întreprinse în zonele cu patrim arh cunoscut şi cercetat, precum şi cele care sunt determinate de lucrările de restaurare parţială sau totală a monumentelor istorice, desfăşurate potrivit legislaţiei în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice;

f) prin descoperire arheol se înţelege evidenţierea, prin intermediul săpăturilor arheologice, a vestigiilor, obiectelor şi urmelor manifestărilor umane, care constituie mărturii ale epocilor şi civilizaţiilor dispărute;

g) prin descoperire arheol întâmplătoare se înţelege evidenţierea de bunuri de patrim arh ca urmare a acţiunii factorilor naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheol atestată;

h) prin zonă cu patrim arh cunoscut şi cercetat se înţelege terenul în care, ca urmare a cercetării arh, au fost descoperite bunuri din categoria celor prevăzute la lit. b);

i) prin sit arheol declarat zonă de interes naţional se înţelege zona de interes arheol prioritar, care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice a căror cercetare ştiinţifică, protejare şi punere în valoare este de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională, prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau  imobile care fac parte sau sunt propuse să facă parte din categoria  Tezaur al patrim cultural naţional mobil sau, după caz, din categoria monumentelor istorice aflate în Lista patrim mondial;

j) prin zonă cu patrim arh reperat se înţelege terenul delimitat conform legii, în care urmează să se efectueze cercetări arheologice pe baza informaţiilor sau a studiilor ştiinţifice care atestă existenţa subterană sau subacvatică de bunuri de patrim arh, susceptibile să facă parte din patrim cultural naţional; până la finalizarea cercetării arheologice şi luarea măsurilor corespunzătoare de protecţie şi punere în valoare a descoperirilor arheologice, zonele de protecţie a siturilor arheologice sau istorice, instituite conform legii, sunt, totodată, şi zone cu potenţial arheol reperat;

k) prin zonă cu potenţial arheol evidenţiat întâmplător se înţelege terenul în care existenţa bunurilor de patrim arh s-a evidenţiat, în mod neprevăzut, ca urmare a:

1. acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheol atestată, cum ar fi: lucrări de construcţii, lucrări de prospecţiuni geologice, inclusiv teledetecţie, lucrări agricole, precum şi alte tipuri de lucrări şi cercetări efectuate subteran sau subacvatic;

2. acţiunilor factorilor naturali, cum ar fi: seism, alunecări de teren, inundaţii, eroziunea solului şi altele, şi în cazul cărora este necesară o cercetare arheol în vederea înregistrării şi valorificării ştiinţifice a ac.

(2) Cercetările arheologice preventive sunt parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă, economico-socială, turistică, urbanistică şi de amenajare a teritoriului, la nivel naţional şi local.

(3) Normele privind procedurile şi standardele arheologice se instituie prin ordin al ministrului culturii şi cultelor în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe şi se aplică tuturor tipurilor de cercetări

arheologice.

(4) Toate etapele cercetării arheologice sunt parte integrantă a activităţii de cercetare ştiinţifică, aşa cum este definită de legislaţia în domeniu.

(5) Toate etapele cercetării arheologice, constând în inventariere, diagnostic, săpătură, supraveghere şi intervenţii asupra materialului arheol vor fi întreprinse folosind toate acele metode, tehnici şi practici specifice, considerate necesare pentru a obţine maximum de informaţii referitoare la patrim arh din zona cercetată.

(6) Toate etapele cercetării arheologice se realizează numai pe baza unui proiect aprobat de C.N.A. şi se vor finaliza prin rapoarte ce cuprind datele esenţiale pentru justificarea metodei şi tehnicilor folosite, a resurselor utilizate, precum şi a concluziilor la care s-a ajuns.

(7) Etapele de diagnostic, săpătură sau supraveghere arheol pot fi necesare în următoarele cazuri:

a) punerea în practică a unui proiect de cercetare arheol sistematică;

b) ca parte a unui st. de impact asupra mediului, în condiţiile prevăzute de legisl privind protecţia mediu;

c) ca urmare a unei preconizate intervenţii asupra solului, care poate reprezenta o ameninţare pentru potenţialul arheol al unei zone delimitate sau al unui sit arheol;

d) ca parte a fazelor de realizare şi avizare a documentaţiilor urbanistice, în cadrul legal stabilit de documentaţiile de urbanism naţionale, regionale, locale şi/sau în stadiul elaborării acestora;

e) ca urmare a unor procese naturale care pun în evidenţă bunuri  de patrim arh;

f) ca urmare a unor acţiuni umane, altele decât cercetarea arheol, şi a lucrărilor prevăzute la art. 6;

g) în cazul elaborării de planuri investiţionale şi de dezvoltare iniţiate la nivel privat, local, regional, naţional sau internaţional.

(8) Etapele cercetării arheologice pot fi iniţiate sau desfăşurate ca urmare a cererii unei persoane fizice sau juridice de drept public sau privat.

(9) Cercetarea arheol prealabilă este obligatorie în toate cazurile de emitere a acordurilor de mediu pentru zone cu patrim arh, constituind unica modalitate de identificare, descriere şi evaluare a efectelor directe şi indirecte ale proiectelor investiţionale asupra patrim arh.

(10) Emiterea acordului de mediu se face numai după emiterea avizului MCC, pentru aplicarea principiului conservării integrate.

(11) Costurile cercetărilor arheologice necesare acordului de mediu sunt în sarcina titularului de investiţie.

(12) Evaluarea rezultatelor cercetării arheologice, concretizată în raportul arheol elaborat conform standardelor în vigoare, stă la baza stabilirii statutului juridic de protejare a descoperirilor arheologice

sau, după caz, a descărcării de sarcină arheol a zonei.

(13) Zona cu patrim arh evidenţiat întâmplător se delimitează în jurul locului descoperirii arheologice întâmplătoare, după caz, astfel:

a) pe toată suprafaţa terenului care face obiectul autorizării de construire;

b) pe o rază de 50 metri faţă de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a lucrărilor agricole sau a altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire;

c) pe toată suprafaţa terenului afectat de acţiunea factorilor naturali.”

3. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (21),

„(21) Cercetarea arheol se realizează, în condiţiile prezentei ordonanţe, de către personalul de specialitate atestat şi înregistrat în Registrul arheologilor, conform prevederilor Regulamentului săpăturilor arheologice din Româniaprecum şi cu respectarea normelor privind standardele şi procedurile arheologice şi în acord cu principiile Codului deontologic al arheologilor din România.”

4. Articolul 4 „. – (1) Bunurile de patrim arh sunt parte integrantă a patrim cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate drept bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.

(2) Descoperirile de vestigii arheologice sau de bunuri mobile din categoria celor care fac obiectul clasării în patrim cultural naţional mobil, realizate ca urmare a cercetărilor arheologice, se anunţă de către titularul autorizaţiei de cercetare serviciilor publice deconcentrate ale MCC, în termen de 72 de ore.

(3) Bunurile mobile, descoperite în condiţiile prevăzute la alin. (2), revin de drept instituţiilor participante la cercetare, conform protocolului încheiat între părţi şi conform standardelor şi procedurilor arheologice.

(4) Descoperirile arheologice întâmplătoare se anunţă, în termen de cel mult 72 de ore, primarului localităţii de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a

terenului în cauză.”

5. La articolul 5, alineatele (1), (5), (6) (13), (15) şi (16)

(1) Prin protejarea bunurilor de patrim arh şi a terenurilor din zonele definite la art. 2 alin. (1) lit. j) şi k) se înţelege adoptarea măsurilor ştiinţifice, administrative şi tehnice care

urmăresc păstrarea vestigiilor descoperite întâmplător sau ca urmare a cercetării arheologice până la clasarea bunurilor respective sau până la finalizarea cercetării arheologice, prin instituirea de obligaţii în sarcina proprietarilor, administratorilor sau titularilor de alte drepturi reale asupra terenurilor care conţin sau au conţinut bunurile de patrim arh respective, precum şi prin reglementarea sau interzicerea oricăror activităţi umane, inclusiv a celor autorizate anterior.

(5) Certificatul de descărcare de sarcină arheol, prevăzut în anexa nr. 2, este emis de serviciile publice deconcentrate ale MCC, cu obligaţia acestora de înştiinţare a direcţiei de specialitate din cadrul MCC, în termen de 10 zile.

(6) Cercetările arheologice preventive şi supravegherea arheol sunt obligatorii în cadrul proiectelor de restaurare; supravegherea arheol este inclusă în devizul constructorului, urmând ca decontarea să se realizeze pe baza raportului de cercetare, întocmit de arheolog.

(13) Accesul cu detectoare de metal şi utilizarea lor în situri arheologice, în zonele de interes arheol prioritar şi în toate zonele cu patrim arh reperat este permis numai pe baza autorizării prealabile emise de MCC.

(15) Autorizarea lucrărilor de construire sau de desfiinţare din zonele cu patrim arh se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul MCC.

(16) În cazul zonelor cu patrim arh evidenţiat întâmplător, în condiţiile prevederilor alin. (8), până la descărcarea de sarcină arheol, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localităţii dispune întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale MCC, şi se instituie regimul de supraveghere sau săp arh.”

6. La articolul 6, alineatul (3) Instituţiile organizatoare pot folosi şi alţi specialişti pentru efectuarea de cercetări, studii sau alte lucrări, care îşi vor desfăşura activitatea pe bază de contract încheiat în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modif şi completările ulterioare; contractul conţine clauze cu privire la termenul de predare a rap de cercetare, precum şi cu privire la cesionarea dreptului de autor asupra rezultatelor ştiinţifice ale cercetării, studiului sau lucrării efectuate.”

7. La articolul 6, după alineatul (4) se introduc două alineate noi, alin. (5) şi (6), cu urm cuprins:

„(5) În vederea emiterii certificatului prevăzut la art. 5 alin. (5), pentru siturile aflate în zone de interes arheol prioritar, siturile clasate în grupa A din Lista monumentelor istorice şi pentru toate investiţiile, cu excepţia locuinţelor particulare aflate în alte zone, rapoartele de cercetare se trimit spre aprobare C.N.A..

(6) Certificatele de descărcare de sarcină arheol emise în lipsa aprobării C.N.A. sunt nule de drept.”

8. La articolul 7, litera a) stabilirea, prin studiul de fezabilitate al investiţiei şi prin proiectul tehnic, a măsurilor ce urmează să fie detaliate şi a necesarului de fonduri pentru cercetarea preventivă sau supravegherea arheol, după caz, şi protejarea patrim arh sau, după caz, descărcarea de sarcină arheol a zonei afectate de lucrări şi aplicarea acestor măsuri;”

9. Articolul 8 „Art. 8. – (1) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate  Imobiliară şi oficiile din subordinea sa au obligaţia să includă zonele de patrim arh reperat, pe baza Repertoriului arheol naţional, în planurile cadastrale şi în hărţile topografice; lista cuprinzând aceste zone se preia de la serviciile publice deconcentrate ale MCC.

(2) Zonele cu patrim arh reperat, înregistrate în Repertoriul arheol naţional se includ în cadastrul de specialitate al zonelor protejate naturale şi construite.

(3) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi oficiile din subordinea sa au obligaţia să furnizeze la cerere, cu titlu gratuit, pe orice tip de suport, documentele necesare Ministerului

Culturii şi Cultelor şi serviciilor sale deconcentrate, pentru realizarea Listei monumentelor istorice şi a Repertoriului arheol naţional.”

. Articolul 10 . – Bunurile mobile rezultate în urma descoperirilor arheologice întâmplătoare vor fi predate de către descoperitor, în termen de maximum 72 de ore, serviciilor publice deconcentrate ale MCC.”

. Articolul 12– În domeniul protejării patrim arh  MCC îndeplineşte, direct sau prin instituţiilesale subordonate, următoarele atribuţii:

a) asigură aplicarea strategiei naţionale, elaborarea normelor şi metodologiilor specifice şi urmăreşte respectarea prevederilor legale din domeniu;

b) asigură îndeplinirea angajamentelor referitoare la protecţia patrim arh la care România este parte, asumate prin convenţiile internaţionale referitoare la protecţia patrim arheol la care România este parte;

c) reprezintă statul în relaţia cu proprietarii imobilelor, terenurilor sau ai construcţiilor din zonele cu patrim arh şi din zonele în care se evidenţiază descoperiri arheologice;

d) eliberează autorizaţia de săpătură arheol sistematică, prin compartimentul său de specialitate, în urma consultării C.N. A.

e) eliberează autorizaţiile de diagnostic, săpătură arheol preventivă şi supraveghere arheol, prin compartimentul său de specialitate, în condiţiile prezentei ordonanţe;

f) actualizează standard ele şi procedurile arheologice şi urmăreşte respectarea acestora şi a Regulamentului săpăturilor arheologice din România;

g) instituie, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, modelele ştampilelor, ale cererilor de autorizaţie, ale autorizaţiilor, certificatelor, avizelor şi fişelor tehnice necesare cercetării arheologice;

h) elaborează metodologia de planificare, executare şi control privind săpăturile preventive, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

i) elaborează metodologia de selectare a proiectelor arheologice în vederea finanţării;

j) stabileşte un sistem de norme, pe baza căruia se realizează devizele estimative şi un model de contract pentru fiecare tip de cercetare arheol, ce se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

k) administrează baza de date care alcătuieşte Repertoriul arheol naţional;

l) administrează baza de date cuprinzând Registrul arheologilor şi asigură actualizarea acestuia;

m) finanţează sau cofinanţează, împreună cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice sau juridice de drept privat interesate, cercetarea patrim arh, conform strategiei proprii în acest domeniu;

n) asigură editarea şi publicarea anuală de către Comisia Naţională de Arheologie a Cronicii cercetărilor arheologice, precum şi a altor publicaţii de specialitate;

o) organizează şi finanţează anual sesiunea naţională de rapoarte arheologice.”

12. La articolul 13, „Art. 13. – Serviciile publice deconcentrate ale MC C îndeplinesc, în domeniul protejării patrim arheol, următoarele atribuţii:

a) urmăresc respectarea autorizaţiei de săpătură arheol, a Regulamentului săpăturilor arheologice şi a standardelor şi procedurilor arheol în unitatea administrativ-teritorială de competenţă;

d) emit Certificatul de descărcare de sarcină arheol, conform prevederilor prezentei ordonanţe;”

13. La articolul 14„– (1) C.N.A. funcţionează ca organism ştiinţific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul patrim arh, pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor.SCOS AUTORITATEA STIINTIFICA A ACADEMIEI!!!!!!!

(3) C.N.A. propune aprobarea, prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, a programelor naţionale de

cercetare, a metodologiilor, a normativelor şi a reglementărilor tehnico-ştiinţifice din domeniul cercetării arheologice.

(6) Secretarul C.N.A. este numit prin ordin al ministrului culturii şi cultelor din cadrul compartimentului de specialitate din structura MCC.”

14. La articolul 15, alineatul (1) Componenţa nominală a C. N.A. este aprobată prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, dintre specialiştii în domeniu, propuşi în conformitate cu prevederile prezentului art.

(2) Membrii C.N.A. au un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit consecutiv o singură dată, şi sunt propuşi

conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, de către:”

15. La articolul 15, alineatul (3) se abrogă.

16. Articolul 16. – C.N.A. are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategia naţională în domeniul cercetării arheologice;

b) propune avizarea planului anual al cercetărilor arheologice sistematice din România;

c) propune avizarea proiectelor de cercetare arheol;

d) propune avizarea normelor şi metodologiilor din domeniul cercetării arheologice;

e) elaborează metodologia de atestare a instituţiilor care au dreptul de a efectua cercetări arheologice, în vederea evitării oricărui  conflict de interese;

f) elaborează şi actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice;

g) analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizaţiilor de săpături arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finanţare;

h) elaborează metodol de clasare a siturilor arheologice în Lista monum ist, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii şi cultelor;

i) propune clasarea siturilor arheologice;

j) stabileşte criteriile şi avizează atestarea specialiştilor şi experţilor din domeniul cercetării arheologice, înscrişi în Registrul arheologilor;

k) propune avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice clasate în categoria A a Listei monumentelor istorice sau zone cu patrim arh reperat;

l) propune avizarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheol;

m) formulează priorităţile cercetării arheologice în vederea alocării sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, conform criteriilor stabilite prin ordin al ministrului C C

n) propune MCC sau autorităţilor administraţiei publice locale achiziţionarea de terenuri cu bunuri de

patrim arh;

o) analizează contestaţiile din domeniul său de competenţă;

p) propune avizarea programelor de pregătire a specialiştilor şi a planurilor de specializare în domeniul cercetării arheologice;

r) reprezintă România în cadrul organismelor internaţionale de specialitate similare;

s) propune avizarea proiectelor cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum şi protocoalele de colaborare cu parteneri străini privind cercetări arheologice din România;

ş) propune actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar;

t) îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniu, în condiţiile legii.”

17. Articolul 17– (1) Repertoriul arheol naţional este administrat de MCC, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.

(2) Institutul de Memorie Culturală asigură administrarea bazelor de date privind inventarierea informatizată a patrimoniului arheol, prin Repertoriul arheol naţional.

(3) Toate drepturile asupra datelor privind patrimoniul arheol aparţin de drept MCC care reglementează modul lor de utilizare.

(4) Repertoriul arheol naţional cuprinde date ştiinţifice, cartografice, topografice, imagini, planuri, precum şi orice alte informaţii privitoare la:

a) zonele cu potenţial arheol cunoscut şi cercetat, zonele cu potenţial arheol cunoscut şi necercetat, precum şi zonele al căror potenţial arheol devine cunoscut întâmplător sau ca urmare a cercet arheologice preventive;

b) monumentele, ansamblurile şi siturile istorice în care s-au efectuat sau sunt în curs de desfăşurare cercetări arheologice;

c) informaţii ştiinţifice privind bunurile mobile descoperite în zonele sau la monumentele istorice prevăzute la lit. a) şi b);

d) situri arheologice distruse sau dispărute.”

18. Articolul 18. – Monumentele, ansamblurile şi siturile arheologice clasate în Lista monumentelor istorice, în grupa A sau B, se înscriu şi în Repertoriul arheol naţional.”

19. La articolul 19 „b) asigură protejarea patrim arh rezultat ca urmare a cercetărilor arheologice sistematice sau preventive şi a descoperirilor arheologice întâmplătoare, aflate în domeniul public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale respective, alocând resurse financiare în acest scop;

f) aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, şi elaborează sau modifică astfel de documentaţii în

scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrim arh evidenţiat întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive, potrivit legii;

g) colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale MCC, transmiţând acestora informaţii actualizate cu privire la cererile de autorizare de construire în zonele de patrim arh reperat;”

articolul 19, după litera f) se introduce o literă nouă,

lit. f1), - eliberează autorizaţia de construire şi desfiinţare numai pe baza şi în conformitate cu avizul MCC, pentru lucrări în zone cu patrim arh cunoscut şi cercetat, descoperit întâmplător sau de interes arheol prioritar;”

articolul 20, „a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi oprirea oricăror lucrări de construire sau de desfiinţare de construcţii, în situaţia descoperirii de vestigii arheologice sau de alte bunuri pentru care s-a declanşat procedura de clasare, anunţă, în cel mai scurt timp, serviciul public deconcentrat al MCC şi organizează paza descoperirilor arheologice întâmplătoare;

c) asigură paza şi protecţia descoperirilor arheologice aflate în proprietate publică, apărute ca urmare a cercetărilor sistematice sau preventive, semnalând de urgenţă serviciilor publice deconcentrate ale

MCC orice nerespectare a legii.”

articolul 21, „(3) Cheltuielile necesare în vederea elaborării planurilor de management, a cercetărilor arheologice, conservării, restaurării şi punerii în valoare a siturilor din zonele de interes arheol prioritar se pot asigura, prin cofinanţare, în condiţiile legii, din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se află aceste situri.”

articolul 22, alineatul (4) Avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheol prioritar se face de către MCC.”

Articolul 23 se abrogă.

articolul 24, alineatul (2-Ca urmare a protecţiei speciale a siturilor arheologice înscrise în Repertoriul arheol naţional, în condiţiile prevăzute la art.22, proprietarii sau arendaşii, persoane fizice sau juridice de drept privat, sunt îndreptăţiţi la plata unor despăgubiri pentru veniturile agricole nerealizate pe terenurile care fac obiectul săpăturilor arheologice pentru perioada în care se desfăşoară acestea, în cuantumurile şi în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului.”

Articolul 26 – (1) Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa Certificatului de descărcare de sarcină arheol, se consideră distrugere a monumentelor istorice şi se pedepseşte potrivit prevederilor legii penale.

(2) Echipa de cercetători care îşi desfăşoară activitatea într-o localitate are obligaţia de a salubriza locul în timpul şi la finalizarea lucrării.”

articolul 27, alineatul (1) - Accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrim arh, fără autorizarea prealabilă prevăzută la art. 5 alin. (13), constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare

de la 1 la 5 ani şi confiscarea detectoarelor.”

articolul 29 alineatul (1), „a)  -desfăşurarea, fără autorizaţia emisă în condiţiile prezentei ordonanţe, de cercetări arheologice, precum şi a oricăror altor activităţi care afectează integritatea sau pun în pericol conservarea patrimoniului arheol, cu amendă de la 10.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON);

b) neanunţarea descoperirilor arheologice prevăzute la art. 4 alin. (2), de către titularul autorizaţiei de cercetare, cu amendă de la 2.500 lei (RON) la 10.000 lei (RON);

c) neanunţarea, de către persoanele prevăzute la art. 4 alin. (4), în termenul stabilit de prezenta ordonanţă, a descoperirilor arheologice întâmplătoare, cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON) şi

confiscarea bunurilor descoperite;

d) încălcarea prevederilor art. 7 lit. a) şi b), cu amendă de la 25.000 lei (RON) la 75.000 lei (RON);

e) nerespectarea avizului MCC sau emiterea autorizaţiei de construire în absenţa acestui aviz pentru

lucrările de construire sau de desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheol reperat, cu amendă de la 10.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON);

f) neîndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 13 lit. a) şi c), cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON);

g) deţinerea de detectoare de metale, fără autorizaţia prevăzută la art. 5 alin. (10), cu amendă de la 25.000 lei (RON) la 75.000 lei (RON) şi confiscarea detectoarelor;

h) deţinerea de detectoare de metale, fără avizul prevăzut la art. 5 alin. (12), cu amendă de la 25.000 lei (RON) la 75.000 lei (RON) şi confiscarea detectoarelor;

i) încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) şi art. 24 alin. (1), cu amendă de la 5.000 (RON) la 25.000RON

La articolul 30, alineatul (1) litera a -  specialiştii serviciilor publice deconcentrate ale MCC

(2) Contravenţiile prevăzute la art. 29 lit. a), b) şi i) se constată, iar sancţiunea se aplică de către specialiştii serviciilor publice deconcentrate ale MCC, de către primar,respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti, sau de preşedintele consiliului judeţean, precum şi de către împuterniciţii ac.

articol nou, art. 33. – Neanunţarea descoperirilor arheologice prilejuite de lucrările de construire sau de desfiinţare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 4.000 lei (RON) la 80.000 lei (RON).”

Art. II. – Pentru aplicarea principiului conservării integrate a atrim arh şi pentru integrarea în politicile naţionale şi locale de protejare a mediului, MCC elaborează, împreună cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Metodologia aprobării cercetărilor arheologice din zonele naturale protejate şi parcurile naţionale şi naturale, care se aprobă prin ordin comun al celor trei miniştri şi se

publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. – Prima listă cuprinzând zonele de interes arheol prioritar va fi elaborată în cel mult 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. IV. – Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrim arh şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 şi ale articolului 76 alineatul (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE                                                       PRESEDINTELE

CAMEREI DEPUTAŢILOR                                                 SENATULUI

Bogdan Olteanu                                                          Nicolae Văcăroiu

Casa Colda: sat Poieni, comuna Bucium, nr. 465, jud. Alba, România 
Proprietar: Eugen Colda
Proiect iniţiat de: Asociaţia Rencontres du Patrimoine Europe-RoumanieRPER, în cadrul Universităţii de Vară (UdV) Bucium

Construită de un miner aurar din neamul Colda, în 1851, casa are trei încăperi din bârne de lemn, o cămară, târnaţ (pridvor) spre curte şi acoperiş cu învelitoare de şindrilă. În anul 2004, suflarea casei s-a stins, odată cu bătrânii familiei Colda. Aşa a găsit-o RPER în 2011, în timpul prospecţiunilor sale prin Ţara Moţilor. Între 2011 şi 2016, casa a fost reabilitată în cadrul şantierului-şcoală organizat de RPER în cadrul UdV Bucium şi de Muzeul ASTRA, fiind antrenate finanţări private. 2011: UdV Bucium, ediţia I; casa a fost inventariată şi relevată. RPER a încheiat un acord cu proprietarul pentru reabilitarea in situ a casei 2012-2013: după o etapă de conservare şi de diagnosticare, când este descoperită inscripţia de datare (1851), au avut loc acțiunile de reabilitare în tehnici tradiţionale. Toate elementele recuperabile au fost curăţate, tratate şi integrate în poziţia originară. 2013-2015: etapă de repaus, necesară pentru aşezarea şi integrarea elementelor noi în ansamblu, pentru a se putea aplica tencuiala de pământ 2015-2016: în bucătărie şi în baia amenajată în vechea cămară au fost montate instalaţii moderne. Camerele au primit mobilier tradiţional, salvat de la distrugere. 21 mai 2016: sobele au început din nou să duduie, fumul să se strecoare prin şindrilă, apa caldă şi rece să curgă la robinetele din bucătărie şi din baie iar "strujac"-ul din paturile "de tras" să foşneasca sub somnul nostru greu. La 165 de ani, întinerită, Casă Colda din Bucium Poieni şi-a regăsit suflarea şi ne poate spune poveşti cu duhul aurului. 

Salvarea caselor cu valoare de patrimoniu, părăsite şi ruinate din Bucium şi valorificarea lor culturală şi turistică este parte a scenariului propus de RPER ca motor de dezvoltare socială şi economică a satelor din România.