Legea nr. 451 din 8 iulie 2002, publicată in M.Of. nr. 536 din data: 7/23/02

pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,

adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000


În sensul prezentei convenţii, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: 
a) peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani; 
b) politica peisajului este o expresie prin care autorităţile publice competente desemnează principii generale, strategii şi linii directoare care permit adoptarea de măsuri specifice care au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea peisajului; 
c) obiectiv de calitate peisajeră desemnează formularea de către autorităţile publice competente, pentru un anumit peisaj, a aspiraţiilor populaţiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viaţă; 
d) protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană; 
e) managementul peisajelor cuprinde acţiunile vizând, într-o perspectivă de dezvoltare durabilă, întreţinerea peisajului în scopul direcţionării şi armonizării transformărilor induse de evoluţiile sociale, economice şi de mediu; 
f) amenajarea peisajului reprezintă acţiunile cu caracter de perspectivă ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje.

 

L nr. 451 publicat in M.Of. nr. 536 din data: 7/23/02

L451/2002

Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,

adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000


Parlamentul României 
Lege nr. 451 
din 8 iulie 2002 
pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002 
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se ratifică Convenţia europeană a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR 
VALER DORNEANU 
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 17 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TĂRĂCILĂ 
Bucureşti, 8 iulie 2002.

Nr. 451.

CONVENŢIA 
EUROPEANĂ A PEISAJULUI 
Act Internaţional 
Convenţie europeană a peisajului*) 
din 20 octombrie 2000 
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002 
___________ 
*) Traducere.

PREAMBUL 
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenţii, denumite în continuare părţi, considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai bună cooperare între membrii săi în vederea protejării şi promovării idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniul lor comun şi că acest scop este atins, în particular, prin acorduri în domeniul economic şi social, preocupate să ajungă la o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie echitabilă şi armonioasă între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu, constatând că peisajul participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce priveşte domeniile: cultural, ecologic, de mediu şi social şi că el constituie o resursă favorabilă pentru activitatea economică, ale cărui protecţie, management şi amenajare corespunzătoare contribuie la crearea de locuri de muncă, conştiente că peisajul contribuie la formarea culturilor locale şi că acesta este o componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural european, contribuind la bunăstarea umană şi la consolidarea identităţii europene, recunoscând că peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o frumuseţe deosebită, precum şi în cele obişnuite, ţinând seama că evoluţiile tehnicilor de producţie agricolă, silvică, industrială şi minieră şi politicile în materie de amenajare a teritoriului, urbanism, transport, infrastructură, turism şi agrement, precum şi schimbările economice mondiale continuă în multe cazuri să accelereze transformarea peisajelor, dorind să răspundă voinţei publice de a se bucura de o calitate crescută a peisajelor şi să joace un rol activ în transformarea lor, convinse fiind că peisajul este un element esenţial al bunăstării sociale şi individuale şi că protecţia, managementul şi amenajarea acestuia implică drepturi şi responsabilităţi pentru fiecare, ţinând seama de sursele legale existente la nivel internaţional în domeniul protecţiei şi managementului patrimoniului natural şi cultural, de amenajarea teritoriului, de autonomia locală şi cooperarea transfrontieră, în special de Convenţia privind protecţia habitatelor naturale şi a vieţii sălbatice din Europa (Berna, 19 septembrie 1979), Convenţia privind protecţia patrimoniului arhitectural european (Granada, 3 octombrie 1985), Convenţia europeană privind protecţia patrimoniului arheologic european (revizuită) (La Valletta, 16 ianuarie 1992), Convenţia-cadru europeană privind cooperarea transfrontieră a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale (Madrid, 21 mai 1980) şi de protocoalele adiţionale la aceasta, Carta europeană a autonomiei locale (Strasbourg, 15 octombrie 1985), Convenţia privind diversitatea biologică (Rio, 5 iunie 1992), Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural (Paris, 16 noiembrie 1972) şi de Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie pe probleme de mediu (Aarhus, 25 iunie 1998), recunoscând că diversitatea şi calitatea peisajelor europene constituie o resursă comună pentru protecţia, managementul şi amenajarea cărora este necesară cooperarea, dorind să instituie un instrument nou, consacrat în mod exclusiv protecţiei, managementului şi amenajării tuturor peisajelor europene, au căzut de acord asupra următoarelor: 
CAPITOLUL I 
Prevederi generale 
ARTICOLUL 1 
Definiţii 
În sensul prezentei convenţii, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: 
a) peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani; 
b) politica peisajului este o expresie prin care autorităţile publice competente desemnează principii generale, strategii şi linii directoare care permit adoptarea de măsuri specifice care au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea peisajului; 
c) obiectiv de calitate peisajeră desemnează formularea de către autorităţile publice competente, pentru un anumit peisaj, a aspiraţiilor populaţiilor cu privire la caracteristicile peisajere ale cadrului lor de viaţă; 
d) protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţia umană; 
e) managementul peisajelor cuprinde acţiunile vizând, într-o perspectivă de dezvoltare durabilă, întreţinerea peisajului în scopul direcţionării şi armonizării transformărilor induse de evoluţiile sociale, economice şi de mediu; 
f) amenajarea peisajului reprezintă acţiunile cu caracter de perspectivă ce au ca scop dezvoltarea, restaurarea sau crearea de peisaje.

ARTICOLUL 2 
Arie de aplicare 
Subiect al prevederilor art. 15, această convenţie se aplică pentru întregul teritoriu al părţilor şi acoperă areale naturale, rurale, urbane şi suburbane. Sunt incluse suprafeţe terestre, ape interioare şi areale marine. Se referă la peisaje care pot fi considerate deosebite, precum şi la peisaje obişnuite sau degradate.

ARTICOLUL 3 
Obiective 
Obiectivele prezentei convenţii sunt: promovarea protecţiei peisajelor, managementul şi amenajarea acestora şi organizarea cooperării europene în acest domeniu.

CAPITOLUL II 
Măsuri naţionale 
ARTICOLUL 4 
Împărţirea responsabilităţilor 
Fiecare parte va implementa prezenta convenţie, în particular prevederile art. 5 şi 6, în conformitate cu propria repartizare a competenţelor, cu principiile constituţionale şi cu reglementările sale administrative şi respectând principiul subsidiarităţii, ţinând seama de Carta europeană a autonomiei locale. Fiecare parte va armoniza implementarea prezentei convenţii prin politici proprii şi fără derogări de la prevederile acesteia.

ARTICOLUL 5 
Măsuri generale 
Fiecare parte se angajează: 
a) să recunoască juridic peisajele ca o componentă esenţială a cadrului de viaţă pentru populaţie, expresie a diversităţii patrimoniului comun cultural şi natural şi fundament al identităţii acesteia; 
b) să stabilească şi să implementeze politicile peisajului care au ca scop protecţia, managementul şi amenajarea acestuia, prin adoptarea de măsuri specifice menţionate în prezenta convenţie; 
c) să stabilească proceduri de participare pentru publicul larg, autorităţi regionale şi locale, precum şi pentru alţi factori interesaţi la definirea şi implementarea politicilor peisajere menţionate la lit. b); 
d) să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.

ARTICOLUL 6 
Măsuri specifice 
A. Mărirea gradului de conştientizare 
Fiecare parte se obligă să mărească gradul de conştientizare a societăţii civile, organizaţiilor private şi autorităţilor publice în ceea ce priveşte valoarea peisajelor şi rolul transformării lor.

B. Formare şi educare 
Fiecare parte se obligă să promoveze: 
a) formarea de specialişti în cunoaşterea intervenţiei asupra peisajelor; 
b) programe pluridisciplinare de formare în politica, protecţia, managementul şi amenajarea peisajului, destinate profesioniştilor din sectorul privat şi public şi asociaţiilor interesate; 
c) cursuri şcolare şi universitare care în cadrul disciplinelor de specialitate să abordeze probleme privind valorile legate de peisaj şi protecţia, managementul şi amenajarea acestuia.

C. Identificare şi evaluare 
1. Mobilizând factorii interesaţi, conform art. 5 lit. c), şi în vederea unei mai bune cunoaşteri a peisajelor proprii, fiecare parte se angajează: 
a) (i) să identifice peisajele din ansamblul teritoriului propriu; 
(ii) să analizeze caracteristicile acestora, precum şi dinamica şi factorii perturbanţi; 
(iii) să urmărească transformările; 
b) să evalueze peisajele astfel identificate, ţinând seama de valorile particulare atribuite lor de către părţile interesate şi de populaţia implicată.

2. Această identificare şi procedurile de evaluare vor fi dirijate prin schimbul de experienţă şi metodologie, organizat între părţi, la nivel european, în conformitate cu prevederile art. 8.

D. Obiective de calitate peisajeră 
Fiecare parte se obligă să definească obiective de calitate a peisajului pentru peisajele identificate şi evaluate, după consultarea publică în conformitate cu art. 5 lit. c).

E. Implementare 
Pentru ca politicile peisajului să aibă efect fiecare parte se obligă să introducă instrumente care au ca scop protecţia, managementul şi/sau amenajarea peisajului.

CAPITOLUL III 
Cooperare europeană 
ARTICOLUL 7 
Politici şi programe internaţionale 
Părţile se obligă să coopereze în vederea introducerii dimensiunii peisajere în programele şi politicile internaţionale şi să recomande ca, acolo unde este cazul, consideraţiile referitoare la peisaj să fie incluse.

ARTICOLUL 8 
Asistenţă mutuală şi schimb de informaţii 
Părţile se obligă să coopereze pentru întărirea eficacităţii măsurilor luate în conformitate cu prevederile prezentei convenţii şi, în special: 
a) să ofere asistenţă tehnică şi ştiinţifică mutuală, prin acumulare şi schimb de experienţă şi de lucrări de cercetare ştiinţifică în materie de peisaj; 
b) să promoveze schimbul de specialişti în probleme privind peisajul, în special pentru informare şi instruire; 
c) să schimbe informaţii asupra tuturor problemelor acoperite de prevederile prezentei convenţii.

ARTICOLUL 9 
Peisaje transfrontiere 
Părţile trebuie să încurajeze cooperarea transfrontieră la nivel local şi regional şi ori de câte ori este necesar să pregătească şi să implementeze programe comune de punere în valoare a peisajului.

ARTICOLUL 10 
Monitorizarea implementării convenţiei 
1. Comitetele de experţi competenţi existenţi, stabiliţi la art. 17 din Statutul Consiliului Europei, sunt însărcinate de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei să fie responsabile cu monitorizarea implementării convenţiei.

2. După fiecare reuniune a Comitetului de Experţi secretarul general al Consiliului Europei va transmite Comitetului de Miniştri un raport asupra lucrărilor şi funcţionării convenţiei.

3. Comitetele de experţi propun Comitetului de Miniştri criteriile de atribuire şi de reglementare privind acordarea unui premiu al peisajului de către Consiliul Europei.

ARTICOLUL 11 
Premiul peisajului acordat de către Consiliul Europei 
1. Premiul peisajului acordat de către Consiliul Europei este o distincţie care poate fi atribuită autorităţilor locale şi regionale şi grupărilor lor care, în cadrul politicilor peisajere ale unei părţi la prezenta convenţie, au pus în practică politici sau măsuri de protecţie, management şi/sau amenajare a peisajelor, care s-au dovedit a avea efect de lungă durată şi astfel au putut servi ca exemplu pentru alte autorităţi teritoriale în Europa. Această distincţie poate fi, de asemenea, conferită organizaţiilor neguvernamentale care au avut contribuţii particulare remarcabile la protecţia, managementul sau amenajarea peisajului.

2. Candidaturile pentru premiul peisajului acordat de Consiliul Europei vor fi transmise comitetelor de experţi menţionate la art. 10 de către părţi. Autorităţile transfrontiere locale şi regionale şi alte grupări ale autorităţii locale şi regionale interesate pot fi candidate ale unui management comun al peisajului în cauză.

3. La propunerea comitetelor de experţi menţionate la art. 10 Comitetul de Miniştri trebuie să definească şi să publice criteriile pentru atribuirea premiului peisajului de către Consiliul Europei, să adopte regulamentul şi să decerneze premiul.

4. Atribuirea premiului peisajului de către Consiliul Europei are ca scop încurajarea celor care îl primesc pentru a asigura protecţia, managementul şi amenajarea durabilă a peisajelor la care se face referire.

CAPITOLUL IV 
Clauze finale 
ARTICOLUL 12 
Relaţia cu alte instrumente 
Prevederile prezentei convenţii nu vor prejudicia prevederile mai stricte privind protecţia, managementul şi amenajarea peisajului, conţinute în alte instrumente legale naţionale sau internaţionale, existente sau care vor intra în vigoare.

ARTICOLUL 13 
Semnarea, ratificarea, intrarea în vigoare 
1. Prezenta convenţie este deschisă semnării pentru statele membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

2. Convenţia va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care 10 state membre ale Consiliului Europei şi-au exprimat consensul de a adera la aceasta în conformitate cu prevederile paragrafului precedent.

3. Pentru toţi semnatarii care îşi vor exprima ulterior consimţământul de a adera la prezenta convenţie, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentelor de ratificare, acceptare sau aprobare.

ARTICOLUL 14 
Aderarea 
1. După intrarea în vigoare a prezentei convenţii Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei va putea invita Comunitatea Europeană şi oricare alt stat european care nu este membru al Consiliului Europei să adere la aceasta, prin decizia majorităţii, aşa cum este prevăzut la art. 20 din Statutul Consiliului Europei, şi prin vot unanim al statelor părţi cu drept de semnătură din Comitetul de Miniştri.

2. Pentru oricare stat care aderă sau pentru Comunitatea Europeană, în caz de aderare, prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care s-a făcut depunerea instrumentului de aderare pe lângă secretarul general al Consiliului Europei.

ARTICOLUL 15 
Aplicarea în teritoriu 
1. Orice stat sau Comunitatea Europeană poate, în momentul semnării sau când îşi depune instrumentul de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, să specifice teritoriul sau teritoriile cărora li se va aplica prezenta convenţie.

2. Orice parte poate la oricare dată ulterioară, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, să extindă aplicarea prezentei convenţii oricărui alt teritoriu specificat în declaraţie. Convenţia va intra în vigoare pentru acel teritoriu în prima zi care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declaraţiei de către secretarul general al Consiliului Europei.

3. Orice declaraţie făcută în virtutea celor două paragrafe precedente şi privind orice teritoriu menţionat într-o asemenea declaraţie poate să fie retrasă prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va deveni efectivă în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.

ARTICOLUL 16 
Denunţarea 
1. Orice parte poate să denunţe oricând prezenta convenţie prin notificare adresată secretarului general al Consiliului Europei.

2. Denunţarea va deveni efectivă în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.

ARTICOLUL 17 
Amendamente 
1. Orice parte sau comitetele de experţi menţionate la art. 10 pot propune amendamente la prezenta convenţie.

2. Orice propunere de amendament va fi înaintată secretarului general al Consiliului Europei, care o va comunica statelor membre ale Consiliului Europei, celorlalte părţi şi oricărui stat european nou membru al Consiliului Europei care a fost invitat să adere la această convenţie în conformitate cu prevederile art. 14.

3. Orice propunere de amendament este examinată de comitetele de experţi menţionate la art. 10, care supun textul adoptat majorităţii de trei pătrimi din numărul reprezentanţilor părţilor Comitetului de Miniştri, pentru adoptare. După adoptarea sa de către Comitetul de Miniştri cu majoritatea prevăzută la art. 20 lit. d) din Statutul Consiliului Europei şi cu unanimitatea reprezentanţilor statelor părţi care au dreptul de a-şi exercita activitatea în Comitetul de Miniştri, textul va fi transmis părţilor pentru acceptare.

4. Orice amendament care va intra în vigoare după acceptarea lui de către părţi în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care 3 dintre statele membre ale Consiliului Europei au informat secretarul general despre acceptarea sa. Pentru celelalte părţi care l-au acceptat ulterior acest amendament va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data la care partea respectivă l-a informat pe secretarul general al Consiliului Europei despre acceptarea sa.

ARTICOLUL 18 
Notificări 
Secretarul general al Consiliului Europei va înştiinţa statele membre ale Consiliului Europei, orice stat sau Comunitatea Europeană, care a aderat la această convenţie, privind: 
a) orice semnătură; 
b) depunerea oricărui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare; 
c) orice dată de intrare în vigoare a prezentei convenţii în conformitate cu art. 13, 14 şi 15; 
d) orice declaraţie făcută în virtutea art. 15; 
e) orice denunţare făcută în virtutea art. 16; 
f) orice propunere de amendare, orice amendament adoptat conform art. 17 şi data la care intră în vigoare; 
g) orice alt act, notificare, informare sau comunicare referitoare la prezenta convenţie.

Pentru conformitate subsemnaţii autorizaţi în acest scop au semnat prezenta convenţie.

Întocmită la Florenţa la 20 octombrie 2000, în limbile engleză şi franceză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi păstrat în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii legalizate fiecărui stat membru al Consiliului Europei şi fiecărui stat sau Comunităţii Europene, invitate să adere la prezenta convenţie.

Casa Colda: sat Poieni, comuna Bucium, nr. 465, jud. Alba, România 
Proprietar: Eugen Colda
Proiect iniţiat de: Asociaţia Rencontres du Patrimoine Europe-RoumanieRPER, în cadrul Universităţii de Vară (UdV) Bucium

Construită de un miner aurar din neamul Colda, în 1851, casa are trei încăperi din bârne de lemn, o cămară, târnaţ (pridvor) spre curte şi acoperiş cu învelitoare de şindrilă. În anul 2004, suflarea casei s-a stins, odată cu bătrânii familiei Colda. Aşa a găsit-o RPER în 2011, în timpul prospecţiunilor sale prin Ţara Moţilor. Între 2011 şi 2016, casa a fost reabilitată în cadrul şantierului-şcoală organizat de RPER în cadrul UdV Bucium şi de Muzeul ASTRA, fiind antrenate finanţări private. 2011: UdV Bucium, ediţia I; casa a fost inventariată şi relevată. RPER a încheiat un acord cu proprietarul pentru reabilitarea in situ a casei 2012-2013: după o etapă de conservare şi de diagnosticare, când este descoperită inscripţia de datare (1851), au avut loc acțiunile de reabilitare în tehnici tradiţionale. Toate elementele recuperabile au fost curăţate, tratate şi integrate în poziţia originară. 2013-2015: etapă de repaus, necesară pentru aşezarea şi integrarea elementelor noi în ansamblu, pentru a se putea aplica tencuiala de pământ 2015-2016: în bucătărie şi în baia amenajată în vechea cămară au fost montate instalaţii moderne. Camerele au primit mobilier tradiţional, salvat de la distrugere. 21 mai 2016: sobele au început din nou să duduie, fumul să se strecoare prin şindrilă, apa caldă şi rece să curgă la robinetele din bucătărie şi din baie iar "strujac"-ul din paturile "de tras" să foşneasca sub somnul nostru greu. La 165 de ani, întinerită, Casă Colda din Bucium Poieni şi-a regăsit suflarea şi ne poate spune poveşti cu duhul aurului. 

Salvarea caselor cu valoare de patrimoniu, părăsite şi ruinate din Bucium şi valorificarea lor culturală şi turistică este parte a scenariului propus de RPER ca motor de dezvoltare socială şi economică a satelor din România.